Cât durează un divorț la notar sau în instanță?

Desfacerea casatoriei prin divort este un mijloc juridic prin care se pune capat existentei casatoriei pe cale judecatoreasca sau administrativa. 

Din nefericire, oricat de mult ne-am dori ca totul sa mearga ca la carte intr-o casnicie, se intampla adesea ca problemele in cuplu sa devina de nedepasit, iar partenerii sa simta ca au devenit doi straini in aceeasi casa. In acele momente dificile, multi aleg calea divortului, iar aspectele pragmatice ce tin de acest proces nu fac decat sa ingreuneze situatia si frustrarea celor implicati.

Legislația actuală permite soților să divorțeze atât prin notariat, cât și în instanță, indiferent dacă au sau nu copii minori.
Cea mai rapidă și ușoară modalitate de a divorța de comun acord este prin notariat.
Vă vom prezenta comparativ, în cele ce urmează, cât timp durează un divorț la notariat și, respectiv, un proces de divorț la instanța de judecată (judecătorie, tribunal).
 
Cât timp durează divorțul la notar?

La notariat, atât divorțul cu copii minori, cât și cel fără copii, durează 30 de zile și presupune doar două termene:
termenul la care soții depun împreună sau prin mandatar împuternicit cu procură, cererea de divorț;
termenul la care notarul public eliberează soților certificatul de divorț;
Termenul pe care notarul public îl acordă pentru divorț nu poate fi mai scurt de 30 de zile calendaristice. De asemenea, acest termen poate fi prelungit doar în anumite situații. De exemplu, la acordarea termenului, notarul public poate avea în vedere disponibilitatea soţilor de a fi prezenţi la data pe care urmează să o fixeze, caz în care va putea, dacă unul din soţi solicită şi celălalt este de acord sau ambii solicită, să acorde un termen mai mare de 30 de zile. Notarul public fixeaza un singur termen pe care îl va aduce la cunoştinţa soţilor verbal precizându-le data (ziua, luna, anul) şi ora la care trebuie să se prezinte personal la biroul notarial. De asemenea termenul de 30 de zile se poate prelungi dacă se împlineşte într-o zi în care biroul notarial, din motive justificate, nu funcţionează. În acest caz termenul se va prelungi până în prima zi lucrătoare. Prin urmare, termenul de 30 de zile se poate prelungi în situațiile arătate mai sus, însa niciodată nu va putea fi mai scurt de 30 de zile.
Divorțul cu partaj la notariat.
Dacă soții doresc și partajarea bunurilor comune pe lângă divorț, acesta se poate perfecta chiar în ziua ridicării certificatului de divorț dacă au fost depuse în prealabil toate actele necesare partajului. Astfel, divorțul cu partaj la notariat durează tot 30 de zile.
În situația în care soții nu au depus și actele pentru partaj la divorț sau doresc să facă partajarea bunurilor ulterior, actul de partaj se poate realiza la notariat în aproximativ o săptămână.
Cât durează divorțul la instanță (judecătorie, tribunal)?

La instanțele din București, un proces de divorț fără partaj durează, în medie, aproximativ 1 an, durată care include:
timpul acordat până la primul termen de judecată ~ 3 sau chiar 6 luni dacă cererea se depune în perioada vacanței judecătorești (iulie - august);
termenele acordate de instanță în vederea administrării probatoriului și soluționării procesului ~ 3-4 luni;
timpul în care judecătorul cauzei redactează hotărârea de divorț ~ 3-4 luni sau mai mult, în funcție de gradul de aglomerare al instanței;
după redactarea hotărârii de divorț și comunicarea ei părților prin poștă, acestea trebuie să aștepte alte 30 de zile pentru ca sentința să devină definitivă, termen în care oricare dintre ele poate declara apel.
Această durată estimativă se referă doar la judecata în fond a divorțului și nu are în vedere și eventuala declarare a apelului/recursului de către o parte nemuțumită de sentință.
Divorțul cu partaj în instanță.
Dacă soții doresc și partajarea bunurilor comune în instanță, durata procesului de divorț se va prelungi cu alte câteva luni față de durata aproximativă indicată mai sus deoarece probatoriul și sarcina judecătorului devine mai complexă. De exemplu, când este vorba de partajarea unor bunuri imobile care nu sunt comod partajabile, va fi necesară realizarea unui raport de expertiză. Realizarea raportului de expertiză și depunerea lui în instanță poate dura 2-3 luni. În plus, taxele judiciare de timbru pentru partajarea unui imobil în instanță sunt mai mari ca la notariat și la acestea se va adăuga și onorariul expertului judiciar pentru realizarea raportului de expertiză.
Factori care determină durata procesului de divorț
Durata procesului de divorț depinde de mai mulți factori. Îi vom enumera, mai jos, pe cei mai importanți:
1. instanța competentă să judece divorțul dvs. Există instanțe foarte aglomerate dpdv. al numărului de dosare instrumentate cum ar fi Judecătoria Sectorului 1 și, în general, toate instanțele din București. De ce contează acest lucru? Pentru că, în funcție de cât de aglomerată este instanța competentă, veți primi un prim termen de judecată mai apropiat sau, dimpotrivă, mai îndepărtat. Astfel, din start aveți de așteptat câteva luni numai până la primul termen de judecată în fond, mai ales dacă cererea de divorț se depune în perioada vacanței judecătorești (iulie - august);
2. probleme procedurale și întârzieri care pot apărea independent de părți. De exemplu, neîndeplinirea procedurii de citare ("lipsa de procedură") etc. care pot prelungi și mai mult durata procesului pentru că instanța poate fi nevoită în asemenea cazuri să acorde un nou termen de judecată (în general, peste 1-2 luni). De asemenea, motivarea hotărârii judecătorești dupa ce a fost pronunțată este alt motiv care poate întârzia procedura în mod independent de părți (uneori poate dura câteva luni redactarea unei sentințe de divorț, tot din cauza aglomerării instanțelor și a lipsei de personal)
3. motive de amânare invocate chiar de către părți. De exemplu, solicitarea unui nou termen pentru angajarea unui apărător sau pentru imposibilitate de prezentare a părții sau a avocatului ales etc.
4. căile de atac. Când una dintre părți nu este mulțumită de soluția instanței de fond (judecătorie), are posibilitatea să atace sentința cu apel, respectiv, recurs.
5. casări cu trimitere spre rejudecare. În anumite situații expres prevăzute de lege, instanța de recurs, spre exemplu, poate dispune trimiterea cauzei pentru a fi rejudecată la instanța de fond, care semnifică, în fapt, o întoarcere la punctul 0 (caz destul de frecvent întâlnit în practică și regretabil când se întâmplă, din cauza aceasta România a primit și un număr semnificativ de condamnări la CEDO pentru durata proceselor).